Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Galeria LiterNet  Sageata  World Press Photo, 2013

09 Micah Albert
SUA, Redux Images pentru Centrul Pulitzer pentru Raportarea Crizelor
Premiul I, Subiecte Contemporane - Cadru Individual
O femeie şezând pe saci de gunoi recuperat, la groapa de gunoi municipală din afara oraşului Nairobi, Kenya. Spune că îi place să se uite la cărţi când face o pauză de la adunat gunoi. Groapa de gunoi, aflată la circa 8 km de centrul capitalei kenyene, este una dintre cele mai mari din Africa. Locuitorii din mahalalele din jurul gropii au fost diagnosticaţi cu nivele sporite de plumb în sânge, precum şi incidenţe peste medie ale bolilor de rinichi şi cancerului. Gazele ce se ridică din gunoiul în descompunere cauzează rate mari ale bolilor respiratorii. În ciuda riscurilor pentru sănătate, între 6.000 şi 10.000 de persoane trăiesc de pe urma gropii de gunoi, unde caută resturi de mâncare, recuperează bunuri pentru a le re-vinde sau separă materialele reciclabile. Carteluri neoficiale conduc operaţiunile de reciclare, plătind "culegătorii" cu circa 2 euro pe zi. Deschisă în 1975, groapa de gunoi ar fi trebuit - conform legilor de mediu internaţionale - să fi fost închisă după 15 ani. Ea rămâne însă în folosinţă, deşi a fost declarată plină în 2011.

09 Micah Albert

SUA, Redux Images pentru Centrul Pulitzer pentru Raportarea Crizelor
Premiul I, Subiecte Contemporane - Cadru Individual
O femeie şezând pe saci de gunoi recuperat, la groapa de gunoi municipală din afara oraşului Nairobi, Kenya. Spune că îi place să se uite la cărţi când face o pauză de la adunat gunoi. Groapa de gunoi, aflată la circa 8 km de centrul capitalei kenyene, este una dintre cele mai mari din Africa. Locuitorii din mahalalele din jurul gropii au fost diagnosticaţi cu nivele sporite de plumb în sânge, precum şi incidenţe peste medie ale bolilor de rinichi şi cancerului. Gazele ce se ridică din gunoiul în descompunere cauzează rate mari ale bolilor respiratorii. În ciuda riscurilor pentru sănătate, între 6.000 şi 10.000 de persoane trăiesc de pe urma gropii de gunoi, unde caută resturi de mâncare, recuperează bunuri pentru a le re-vinde sau separă materialele reciclabile. Carteluri neoficiale conduc operaţiunile de reciclare, plătind "culegătorii" cu circa 2 euro pe zi. Deschisă în 1975, groapa de gunoi ar fi trebuit - conform legilor de mediu internaţionale - să fi fost închisă după 15 ani. Ea rămâne însă în folosinţă, deşi a fost declarată plină în 2011.



Comentarii




Powered by Gallery v1
Spacer Spacer