Gabi Hiriţ (Cosmopolitan): La răscruce de gînduri...

Pana sa ajungi la mare, la intinderea de apa spre care caldura te impinge, treci prin lanuri de grau de un auriu, aproape prea auriu ca sa existe.

O sosea ingusta de asfalt tocit de caldura, in ale carui crapaturi creste din cand in cand cate un fir de iarba mustacios.

Singurele amprente umane pe aceste taramuri ce urmeaza sa se desfasoare sunt ruinele unor fabrici vechi, schelete de metal care pentru ca nu s-au integrat in aceasta lume si au incercat sa o modifice nu au avut zile multe

ªi m-am trezit deodata intr-un loc de basm, unde mirosea a mare si a nisip incins.

Fasii intregi de maci si flori de camp care iti lasa impresia ca te vor face sa plutesti daca le calci.

Uneori marea pare un lac infinit datorita valurilor ei nemiscate.

Regasesti fluturii copilariei, pe care incercai sa ii prinzi in palme si pe care acum, adult fiind, nu ii mai vezi.

Este o imagine hipnotizanta care asemeni unui drog iti da nu doar una, ci o multitudine de senzatii.

Barcile pescarilor se contopesc peisajului pe cat de simplu, pe atat de greu de descifrat de mintea unui necunoscator.

Sunt imense si colorate in nuantele marii.

Inchideti pentru o clipa ochii si imaginati-va!